Sari la conținut
Romeo Cherciu

Terapie · Tranziții de viață

Tranzițiile de viață — când o versiune a ta se încheie și alta nu a început încă

  • București · Piața Unirii sau online
  • 50 de minute
  • 250 lei
  • prima întâlnire gratuită

Viața nu curge lin, trece prin praguri. De la copilărie la adolescență, de la adolescență la viața adultă, de la adult la părinte, de la angajat la pensionar, de la părinte la bunic. Fiecare trecere înseamnă că o versiune a ta se încheie, iar alta nu s-a format încă. Între ele e un teritoriu nesigur, iar acolo apar de obicei neliniștea, criza și întrebările. Terapia nu grăbește trecerea, o însoțește.

Semne

Cum se poate manifesta

Atinge manifestările care ți se par cunoscute — rămâne între tine și pagină, nimic nu se salvează.

Te-ai regăsit în 0 dintre aceste manifestări. Nu este un diagnostic — dar poate fi un semn că merită o conversație. Prima întâlnire este gratuită.

Hai să vorbim

Lista de mai sus este orientativă, nu un instrument de diagnostic. Dacă te regăsești în câteva dintre aceste manifestări, o primă conversație ne poate ajuta să vedem împreună despre ce este vorba.

Procesul

Cum lucrez cu această temă

  1. Orice trecere, chiar și una dorită, conține o pierdere. Proaspătul părinte pierde libertatea de dinainte. Pensionarul pierde rolul care i-a organizat patruzeci de ani de viață. Adolescentul devenit adult pierde dreptul de a fi purtat de alții. Cultura noastră sărbătorește câștigul și tace despre pierdere, iar pierderea pe care n-o recunoaște nimeni se transformă în neliniște, vinovăție sau gol. În cabinet primește un nume.

  2. Lucrez cu trecerile ca un existențialist. Pragurile sunt momentele în care întrebările mari încetează să mai fie teoretice: cine sunt, ce rămâne din mine, ce urmează. De asta o trecere traversată conștient nu înseamnă doar supraviețuire. E una dintre cele mai fertile perioade pe care le poate oferi viața.

  3. Concret, ne uităm la trei lucruri: ce se încheie și cere doliu, ce rămâne constant în tine dincolo de roluri și ce devine acum posibil. Unele treceri cer câteva luni. Altele își arată sensul mult mai încet.

Întrebări

Întrebări frecvente

E normal să-mi fie greu după o schimbare pe care mi-am dorit-o?

Da, foarte. Orice trecere conține o pierdere a vieții de dinainte, inclusiv una fericită: un copil, o promovare, pensionarea mult așteptată. Poți fi recunoscător pentru ce ai primit și, în același timp, să jelești ce s-a încheiat. Nu se exclud.

Cu ce tranziții de viață lucrezi?

Cu trecerile mari: de la adolescență la viața adultă, de la adult la părinte, schimbările de carieră, de la angajat la pensionar, de la părinte la bunic, plecarea copiilor de acasă, despărțiri, recăsătoriri, mutări care schimbă viața. Fiecare are structura ei, dar toate pun aceeași întrebare: cine sunt eu acum?

Criza vârstei mijlocii e tot o tranziție de viață?

Da, poate cea mai cunoscută. La mijlocul vieții devin presante întrebările despre timpul rămas, despre drumurile nealese, despre sens. Am scris mai mult pe pagina despre crize existențiale. În cabinet, cele două teme se întâlnesc des.

Cât durează adaptarea la un rol nou?

Mai mult decât promite cultura grabei. Unitatea realistă de măsură e luna, nu săptămâna, iar pentru trecerile mari uneori anul. Terapia nu scurtează artificial procesul, dar îl face de trecut: cu mai puțină singurătate și cu mai mult sens.

Primul pas este o conversație.

Prima întâlnire este gratuită — un moment în care vedem împreună dacă îți pot fi de ajutor.

Programează o ședință

Alte teme cu care lucrez